18 iunie 2013

Alberto Giacometti Le chariot, 1950


Echilibrul, totul se transforma si fuge de sub picioare, suntem nevoiti sa ne gasim echilibrul singuri. Ne dizolvam in lume, pana devenim doar niste linii. Asta vad eu la o prima analiza a sculpturii. Totul pare fragil, gata sa se rupa la o miscare brusca. Volumele sunt subtiate, ele doar sugereaza o prezenta. Totul pare vulnerabil, dar e in acelasi timp si metafora si cautare. Ideea de baza este valoroasa. Merita tinuta minte.